Lori Un studiu recent publicat în JAMA Network Open ridică din nou îngrijorări privind efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra copiilor. Cercetarea arată că infecția cu SARS-CoV-2 poate crește semnificativ probabilitatea de apariție a diabetului de tip 2 în rândul copiilor și adolescenților.
COVID-19, un posibil declanșator al diabetului la cei mici
Analiza a inclus datele medicale a peste 600.000 de tineri cu vârste între 10 și 19 ani, din perioada 2020–2022, iar concluziile sunt clare:
-
copiii care au avut COVID-19 au fost cu aproximativ 50% mai predispuși să dezvolte diabet de tip 2 în lunile de după infecție, comparativ cu cei care au avut alte viroze respiratorii;
-
pentru copiii și adolescenții deja afectați de obezitate, riscul s-a dublat;
Constatările sunt în acord cu observațiile făcute încă din 2022 de CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor), care raporta aceeași tendință în rândul minorilor.
De ce poate COVID-19 să favorizeze diabetul?
Specialiștii spun că virusul nu provoacă direct boala, însă poate declanșa diabetul la copiii care aveau deja o predispoziție metabolică sau genetică. Există mai multe mecanisme posibile:
-
Afectarea pancreasului – SARS-CoV-2 poate ataca celulele responsabile de producerea insulinei.
-
Inflamație puternică – răspunsul inflamator din timpul infecției poate dezechilibra funcțiile metabolice.
-
Sedentarismul din pandemie – izolarea, lipsa activității fizice și creșterea în greutate au amplificat rezistența la insulină.
-
Predispoziția genetică – copiii cu istoric familial sau prediabet au un risc mai mare.
Simptome care ar trebui să alerteze părinții după COVID-19
Medicii recomandă atenție sporită la următoarele semne:
-
sete excesivă și senzație constantă de foame;
-
urinări dese;
-
oboseală inexplicabilă;
-
scădere rapidă în greutate;
-
vedere încețoșată.
O vizită la medic și analize simple – precum glicemia sau hemoglobina glicată – pot depista boala într-un stadiu incipient.
Cum pot părinții să reducă riscurile?
Adoptarea unui stil de viață sănătos rămâne esențială:
-
dietă echilibrată, bogată în legume și alimente integrale;
-
activitate fizică zilnică;
-
somn adecvat (8–10 ore pe noapte);
-
limitarea timpului petrecut în fața ecranelor.
Școlile și sistemul medical, rol important în prevenție
Programele de educație nutrițională, orele de sport adaptate și campaniile de informare pot reduce semnificativ riscurile. Pentru copiii care au trecut prin COVID-19, în special cei supraponderali, medicii recomandă monitorizarea periodică a glicemiei pentru a evita un diagnostic tardiv.
O concluzie îngrijorătoare
COVID-19 nu afectează doar plămânii. Conform ultimelor cercetări, virusul poate avea impact și asupra pancreasului și metabolismului copiilor, crescând riscul unor probleme de sănătate care pot persista ani la rând.
Sursa foto + text: csid.ro
