Lori Trecerea de la vară la toamnă nu aduce doar temperaturi mai mici. Lumina naturală se reduce, nopțile devin mai lungi, iar rutina zilnică se modifică. Toate acestea pot influența somnul, energia, apetitul și chiar starea de spirit.
Pentru unele persoane, adaptarea trece aproape neobservată. Altele pot resimți somnolență, dificultăți de concentrare sau senzația că au mai puțină energie decât în timpul verii.
Zilele mai scurte influențează ceasul biologic
Lumina este unul dintre principalele semnale folosite de organism pentru reglarea ritmului circadian, mecanismul intern care coordonează alternanța dintre somn și starea de veghe.
Odată cu apropierea toamnei, răsăritul are loc mai târziu, iar seara se întunecă mai devreme. Creierul primește astfel alte semnale decât în lunile cu zile lungi, iar unele persoane pot observa că li se face somn mai devreme sau că dimineața le este mai greu să se ridice din pat.
Melatonina contribuie la schimbarea senzației de somnolență
Un rol important îl are melatonina, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Producția sa este strâns legată de alternanța dintre lumină și întuneric.
Când perioada de întuneric se modifică, se poate schimba și momentul în care apare senzația de somnolență. Organismul nu intră într-un așa-numit „mod de iarnă”, ci își adaptează permanent ceasul biologic la condițiile din mediul exterior.
Corpul trebuie să se obișnuiască și cu temperaturile mai mici
Vara, organismul încearcă să elimine excesul de căldură prin mecanisme precum transpirația și dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii.
Odată cu scăderea temperaturilor, prioritățile se schimbă. Corpul încearcă să conserve căldura, inclusiv prin modificarea circulației către piele și extremități. Dacă este suficient de frig, pot apărea frisoanele, contracții musculare involuntare care contribuie la producerea căldurii.
Oboseala de toamnă nu are o singură explicație
Senzația că organismul funcționează „mai lent” poate fi rezultatul mai multor schimbări care se produc simultan.
Reducerea expunerii la lumină naturală, modificarea orelor de somn, revenirea la serviciu după concedii și scăderea activității fizice pot contribui la oboseală. Dacă vara a venit cu seri târzii și un program neregulat, întoarcerea bruscă la o rutină strictă poate fi resimțită și mai puternic.
Din acest motiv, câteva zile în care energia este mai scăzută nu înseamnă automat că o persoană suferă de „astenie de toamnă”.
Și pofta de mâncare se poate modifica
Temperaturile mai mici pot schimba inclusiv preferințele alimentare. Vara sunt preferate adesea preparatele reci, fructele și mesele mai ușoare, în timp ce vremea rece poate crește apetitul pentru mâncăruri calde și consistente.
Schimbarea este influențată atât de temperatură, cât și de obiceiuri și de noua rutină zilnică. Venirea toamnei nu înseamnă însă că organismul are automat nevoie de un aport caloric mai mare.
Mai puțină lumină poate influența și dispoziția
Unele persoane observă odată cu scurtarea zilelor o scădere a energiei și a motivației sau o tendință de a petrece mai mult timp în casă.
O asemenea perioadă de adaptare nu trebuie confundată cu tulburarea afectivă sezonieră (SAD). Aceasta este o formă de depresie cu caracter sezonier și presupune simptome mai persistente, care pot afecta somnul, apetitul, energia și funcționarea de zi cu zi.
Aerul rece poate afecta pielea
Schimbarea anotimpului devine vizibilă și la nivelul pielii. Temperaturile mai mici și aerul mai uscat pot afecta bariera cutanată, iar pielea poate deveni uscată, descuamată sau poate apărea senzația neplăcută că „ține”.
Buzele se pot usca mai ușor, iar părul poate resimți efectele cumulate ale verii, după expunerea la soare, temperaturi ridicate, apă sărată sau clor.
Cum faci mai ușoară trecerea către sezonul rece
Organismul nu are nevoie de „detoxifiere” sau de schimbări drastice pentru a se adapta. Un program relativ constant de somn, expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei, activitatea fizică, hidratarea și o alimentație echilibrată sunt suficiente pentru majoritatea persoanelor.
Este utilă și adaptarea treptată a orelor de culcare și trezire, mai ales după o vară cu un program neregulat.
Când oboseala nu mai poate fi pusă pe seama anotimpului
O stare trecătoare de somnolență poate apărea în perioada de adaptare. Dacă însă oboseala persistă săptămâni întregi, devine intensă sau este însoțită de schimbări importante ale somnului, apetitului ori dispoziției, nu ar trebui explicată automat prin venirea toamnei.
În asemenea situații, este indicată o evaluare medicală sau psihologică, deoarece simptomele pot avea și alte cauze.
În concluzie, senzația de oboseală de la sfârșitul verii poate avea o explicație cât se poate de firească. Corpul răspunde la mai puțină lumină, temperaturi mai scăzute și schimbarea rutinei, iar pentru majoritatea oamenilor adaptarea se produce treptat, odată cu instalarea noului sezon.
Sursa foto + text: csid.ro
