Acneea este asociată frecvent cu adolescența, însă problemele tenului nu se încheie obligatoriu odată cu această perioadă. Unele persoane continuă să aibă erupții și după 30 de ani, în timp ce altele se confruntă pentru prima dată cu acnee la vârsta adultă.
Situația este întâlnită mai ales în rândul femeilor și poate avea mai multe explicații. Hormonii, stresul, anumite produse cosmetice, medicamentele și chiar unele obiceiuri zilnice pot contribui la apariția sau agravarea leziunilor. Tocmai de aceea, soluția nu este întotdeauna cumpărarea unui produs mai puternic pentru coșuri.
Hormonii pot avea un rol important
Fluctuațiile hormonale reprezintă unul dintre factorii care pot influența acneea la femeile adulte. Schimbările asociate ciclului menstrual, sarcinii, anumitor contraceptive sau sindromului ovarelor polichistice pot modifica producția de sebum și pot favoriza apariția leziunilor.
În acneea adultă, coșurile sunt observate frecvent în partea inferioară a feței, în special în zona bărbiei și de-a lungul mandibulei. Localizarea nu este însă suficientă pentru a spune că problema este obligatoriu hormonală.
Stresul poate face erupțiile mai greu de controlat
Perioadele aglomerate pot lăsa urme și asupra pielii. Stresul nu este singura cauză a acneei, dar poate contribui la agravarea acesteia la anumite persoane.
Problema poate deveni mai vizibilă în perioadele în care stresul se combină cu somnul insuficient și un program dezechilibrat. Astfel se poate explica de ce o persoană care avea tenul relativ curat observă brusc mai multe erupții într-o etapă dificilă a vieții.
Trebuie să renunți la zahăr sau lactate?
Legătura dintre alimentație și acnee este mai complicată decât pare. Unele cercetări au identificat o posibilă asociere între dietele cu încărcătură glicemică ridicată și apariția acneei. Consumul de lapte de vacă și proteinele din zer au fost, de asemenea, analizate în acest context.
Asta nu înseamnă că toate persoanele cu acnee trebuie să renunțe automat la lactate, carbohidrați sau zahăr. Reacțiile diferă, iar restricțiile alimentare introduse fără un motiv clar nu reprezintă o soluție universală.
Mai util este să observi dacă anumite alimente par să coincidă în mod repetat cu agravarea erupțiilor și să discuți eventualele schimbări importante ale dietei cu un medic.
Curățarea agresivă poate agrava situația
Atunci când apar coșurile, tentația este să cureți tenul cât mai des și să folosești mai multe produse exfoliante. O astfel de abordare poate însă irita pielea și poate afecta bariera cutanată.
Acidul salicilic, niacinamida și acidul azelaic sunt ingrediente întâlnite frecvent în produsele destinate pielii cu tendință acneică. Retinoizii topici au, la rândul lor, un rol important în tratamentul dermatologic al acneei, deoarece contribuie la normalizarea reînnoirii celulare și la prevenirea blocării foliculilor.
Problemele pot apărea atunci când sunt introduse simultan prea multe ingrediente active. Folosirea în aceeași rutină a retinoizilor, acizilor AHA, acidului salicilic și altor exfolianți poate provoca roșeață, usturime, uscăciune și descuamare.
Și tenul gras are nevoie de hidratare
O altă greșeală este eliminarea cremei hidratante din rutina unui ten acneic. Faptul că pielea produce mult sebum nu înseamnă că nu are nevoie de hidratare, mai ales atunci când sunt utilizate tratamente care o usucă.
Formulele ușoare și non-comedogenice pot contribui la menținerea barierei cutanate fără să încarce inutil pielea. Și protecția solară este importantă, mai ales atunci când sunt folosite tratamente care cresc sensibilitatea pielii sau când au rămas pete după vindecarea coșurilor.
Machiajul nu trebuie neapărat abandonat. Produsele etichetate drept non-comedogenice pot reprezenta o variantă pentru persoanele care vor să acopere temporar roșeața sau urmele post-acneice.
Stoarcerea coșurilor poate lăsa urme mult timp
Manipularea repetată a leziunilor poate transforma un coș relativ mic într-o inflamație mult mai vizibilă. Stoarcerea traumatizează pielea și poate crește riscul apariției petelor persistente și cicatricilor.
Pentru cicatricile deja formate există proceduri precum anumite tipuri de laser sau microneedling, însă acestea sunt luate în calcul de regulă după ce acneea activă a fost controlată și în urma unei evaluări medicale.
Când este momentul să mergi la dermatolog
Câteva coșuri apărute ocazional nu reprezintă neapărat un motiv de îngrijorare. Situația se schimbă atunci când erupțiile persistă, devin dureroase, apar noduli profunzi sau încep să rămână cicatrici.
Consultul dermatologic este important și atunci când produsele folosite acasă nu dau rezultate după o perioadă rezonabilă. În funcție de forma și severitatea acneei, medicul poate recomanda tratamente locale sau sistemice. În anumite situații, în special la femei, poate fi luată în calcul și o abordare hormonală.
Acneea apărută după 30 de ani nu trebuie tratată automat după aceleași reguli folosite în adolescență. Dacă problema persistă, schimbarea continuă a produselor și aplicarea unor ingrediente tot mai agresive pot complica situația. Identificarea factorilor care contribuie la erupții și alegerea unei rutine simple, adaptate pielii, reprezintă de multe ori un punct de plecare mai bun.
Sursa foto + text: csid.ro
