Balonarea, gazele sau constipația sunt probleme digestive frecvente, dar apariția lor nu înseamnă automat că intestinul este „bolnav”. Gastroenterologul Dr. Pal Manickam atrage atenția că anumite obiceiuri repetate zi de zi pot influența sănătatea digestivă în timp, de la mesele foarte târzii și alimentația săracă în fibre până la stres, lipsa somnului și sedentarism.
O singură masă de tip fast-food sau o cină luată târziu nu „distruge” intestinul. Problemele pot apărea atunci când astfel de alegeri devin parte din rutina zilnică.
Cinele foarte târzii pot crea probleme
Mesele luate târziu, mai ales atunci când sunt consistente și bogate în grăsimi sau zahăr, pot favoriza apariția disconfortului digestiv. Situația poate deveni și mai neplăcută atunci când mergem la culcare imediat după ce am mâncat.
Specialistul recomandă mai degrabă un program relativ constant al meselor și observarea alimentelor sau obiceiurilor care declanșează în mod repetat simptome digestive.
Prea multe alimente ultraprocesate înseamnă mai puțin loc pentru cele sănătoase
Chipsurile, dulciurile, băuturile îndulcite sau preparatele de tip fast-food nu trebuie privite ca alimente care afectează instantaneu intestinul.
Problema apare atunci când ele înlocuiesc frecvent legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele. Acestea din urmă furnizează fibre și alte componente importante pentru bacteriile din intestin.
Lipsa fibrelor poate încetini tranzitul
Fibrele joacă un rol important în funcționarea normală a sistemului digestiv. Surse bune sunt fasolea, lintea, năutul, fructele, legumele, cerealele integrale, nucile și semințele.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă persoanelor cu vârsta de peste 10 ani cel puțin 25 de grame de fibre naturale pe zi. Cantitatea ar trebui însă crescută treptat, deoarece introducerea bruscă a foarte multor fibre poate accentua temporar balonarea. Hidratarea este, de asemenea, importantă.
Prea mult zahăr poate dezechilibra dieta
Zahărul nu trebuie prezentat drept o „toxină” pentru intestin, însă consumul excesiv poate deveni problematic, mai ales atunci când dulciurile și băuturile îndulcite ocupă o parte importantă din meniul zilnic.
OMS recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic, iar reducerea lor sub 5% poate aduce beneficii suplimentare pentru sănătate. Fructele întregi nu trebuie însă confundate cu produsele cu zahăr adăugat.
Stresul poate ajunge și în farfurie
Creierul și sistemul digestiv comunică permanent, iar stresul poate influența atât modul în care percepem anumite simptome digestive, cât și comportamentul alimentar.
În perioadele tensionate, unele persoane mănâncă foarte repede, sar peste mese sau ajung să consume cantități mai mari de produse bogate în zahăr și grăsimi. O schimbare simplă poate fi servirea mesei fără grabă și, pe cât posibil, fără a lucra în același timp.
Somnul insuficient poate influența indirect digestia
Nici odihna nu trebuie ignorată. Atunci când dormim prea puțin, suntem mai predispuși să facem alegeri alimentare mai puțin echilibrate și avem mai puțină energie pentru activitate fizică.
În timp, aceste obiceiuri se pot întreține reciproc. Din acest motiv, un program de somn cât mai regulat face parte dintr-un stil de viață favorabil și sănătății digestive.
Antibioticele nu se iau „preventiv”
Un alt obicei riscant este administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului. Aceste medicamente sunt esențiale atunci când există anumite infecții bacteriene, dar nu tratează infecțiile virale și nu ar trebui luate pentru orice răceală sau problemă digestivă.
Folosirea lor inutilă poate provoca efecte adverse și contribuie la apariția rezistenței la antibiotice.
Prea multe ore pe scaun pot afecta și tranzitul
Munca la birou, deplasările cu mașina și serile petrecute pe canapea pot transforma sedentarismul într-un obicei zilnic. Activitatea fizică regulată este importantă pentru sănătatea generală și poate fi de ajutor inclusiv în cazul constipației.
Nu este necesar un antrenament solicitant după fiecare masă. Chiar și o plimbare ușoară după ce ai mâncat poate fi mai simplu de introdus și menținut în rutina zilnică.
Balonarea frecventă nu trebuie ignorată
Gazele și balonarea apar și la persoane sănătoase și nu reprezintă automat semnul unui intestin „deteriorat”. Dacă simptomele persistă, devin mai intense sau interferează cu activitățile zilnice, cauza merită investigată.
Evaluarea medicală devine cu atât mai importantă dacă problemele digestive sunt însoțite de scădere inexplicabilă în greutate, sânge în scaun, vărsături, febră, dureri abdominale persistente, diaree sau constipație de durată.
Pentru sănătatea intestinului nu este nevoie, de regulă, de cure spectaculoase de „detoxifiere” sau „resetare”. Mai multe legume, fructe și cereale integrale, suficientă apă, mișcare regulată, somn bun și mese mai echilibrate sunt schimbări simple care, menținute în timp, pot conta mai mult decât soluțiile rapide promovate pe rețelele sociale.
Sursa foto + text: csid.ro
