Unele familii ascund sub suprafață tensiuni care afectează profund dezvoltarea emoțională și relațiile copiilor. Iată cele 9 tipuri de dinamici disfuncționale identificate de terapeuți, împreună cu indicii clare pentru a le recunoaște și modalități de a le gestiona eficient.
1. Abuziv-Controlant
Acolo unde frica impune legi nescrise: dialogul devine imposibil, iar analizarea, umilirea sau izolarea membrilor sunt tactici frecvente.
2. Competitiv
Atenția se câștigă prin performanță: frații sunt văzuți ca adversari, iar afecțiunea este condiționată de abilități, nu de sentiment.
3. Adult precoce (parentificare)
Copiii sunt puși să crească prea repede, devenind „mini-părinți” ocupați cu grijă și decizii în locul adulților.
4. Detașare emoțională
Un model rece și distant: îmbrățișările, afecțiunea și conversațiile sensibile lipsesc, iar copiii caută atenție externă pentru validare.
5. Perfecționist
Greșelile nu au loc. Copiii sunt presionați spre excelență, iar eșecul devine sursă de rușine inexplicabilă.
6. Neglijent
Nevoile elementare – empatice sau materiale – nu sunt satisfăcute. Copiii învață să se descurce singuri, adesea neîngrijiți, fără suport emoțional.
7. Agresor-Codependent (după terapeutul Patrick Teahan)
Un părinte dominator, agresiv, controlează relațiile, iar celălalt, dependent, acceptă totul. Copiii devin martori ai unui dezechilibru emoțional profund.
8. Sistem haotic
Separări constante, instabilitate financiară emoțională – copiii cresc într-o lume imprevizibilă și învățată să supraviețuiască fără sprijin afectiv coerent.
9. Antiiubire (familie anti-iubire)
O realitate dură: copiii nu se simt acceptați sau iubiți niciodată, iar iubirea însăși devine un concept dificil de gestionat.
De ce contează să le identifici
Recunoașterea acestor tipare nu este un semn de slăbiciune, ci primul pas spre schimbare. Cu sprijinul terapeutic și limite clare, se pot construi relații sănătoase și se pot vădi traume încă din copilărie.
Sursa foto + text: A1.ro